Pictura cea de Taina

Majoritatea dintre voi au auzit macar o data in viata despre faimoasa pictura a lui Leonardo Da Vinci, „Cina cea de Taina”. Este controversata, dar si apreciata. Transcende granita timpului, depaseste cu usurinta orice critica, pentru ca intr-un an are aproximativ 320.000 vizitatori. Tema picturii este relativ simpla. Inspirandu-se din Evanghelii, marele artist renascentist zugraveste momentul dramatic in care Mantuitorul Cristos anunta ca unul dintre apostoli Il va vinde. Da Vinci reda furtuna nascuta in sufletul lor la auzul acestor cuvinte.

Nu stiu daca ati avut curiozitatea de a cauta pe Google detalii despre aceasta pictura, dar eu am facut-o. Zeci de pagini sustin ca „Cina cea de Taina” are cateva aspecte care nu sunt în conformitate cu adevarul si cultura respectiva. Sa fi gresit oare Da Vinci? Nu este rau sa punem intrebari, dar ne rămâne o singura optiune: presupunerea. Ca multi altii, am privit opera si am admirat-o. Mi-a plăcut modul cum artistul a pictat reactiile ucenicilor, detaliile fiind importante. Mi-am dat seama ca este mai mult decat o simpla pictura, ci el incearca sa transmita un mesaj prin fiecare element sau prin portretizarea chipurilor. Este imposibil ca geniul Da Vinci, care impresioneaza iubitorii de arta, sa-si iroseasca talentul doar pentru a „mazgali” pe panza la intamplare si fara rost.

In randurile urmatoare as vrea sa redau cateva controverse care se regasesc in pictura. In primul rand, daca ati calatorit in Orient, ati vedea ca oamenii nu stau la masa, ci pe jos. Cu siguranta, Mantuitorul si apostolii nu aveau pahare de sticla la masa, asa cum a pictat Da Vinci!

Evangheliile afirma ca „Seara, Cristos a venit cu cei doisprezece”. De asemenea, se stie ca sarbatoarea Pastelui incepea la apusul soarelui. Totusi, artistul renascentist picteaza trei ferestre prin care patrunde lumina. De asemenea, exista o controversa legata de hrana. Un alt indiciu al faptului ca nu este infatisata sarbatoarea Pastelui este painea dopsita, pestele, vinul si anumite ierburi. Nu este nicio urma de miel, care in mod traditional ar fi fost la masa de Paste.

In pictura sunt conturati cei doisprezece apostoli, care au intiparite pe chipuri diverse emotii: groaza, revolta, furie, durere. Iuda pare a avea un zambet de satisfactie, avand fata in umbra si in mana o punga cu bani. Un personaj atrage atentia. Conform unelor interpretari, ucenicul din dreapta lui Cristos – un loc de cinste – este Maria Magdalena. Dacă imaginea femeii ar fi mutata la dreapta, ea ar sta cu capul pe Mantuitor, intr-un gest tandru.

Controversele si teoriile par sa se înmulteasca tot mai mult cu trecerea timpului. De exemplu, cutitul care se vede în partea stangă a imaginii, degetul lui Toma si multe altele. . Intrebările persista. De ce mister? Sa fi gresit oare Da Vinci? Nu stim care a fost intentia pictorului, dar el a preluat comanda din partea ducelui de Milano, Ludovico Sforza. El a decis ca doreste o lucrare cu subiectul „Cina cea de Taina”, iar artistul a acceptat oferta imediat. Lucrarea a fost inceputa în 1495 si finisata patru ani mai tarziu, cu dimensiuni uriase.

Indiferent de presupuneri si critici, „Cina cea de Taina” a lui Da Vinci este si va fi considerata o capodopera, una dintre cele mai celebre picturi din istoria universală a artelor. Unicitatea ei se datoreaza modului cum sunt reprezentate chipurile ucenicilor, tehnicii folosite – Mantuitorul in mijlocul compozitiei – si de ce nu…tocmai acestui mister in care este imbracata intreaga opera.

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

    Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>